Introducere
Industria fotovoltaică, un sector esențial în tranziția energetică globală, se confruntă cu o provocare majoră. Better Energy, un gigant danez în dezvoltarea parcurilor solare, a intrat în insolvență, iar acest eveniment nu trece neobservat. Cu centrale fotovoltaice operaționale de peste 1.100 MW și proiecte în derulare ce vizează extinderea cu aproape 15.000 MW, compania reprezenta un pilon important al strategiei Danemarcei pentru decarbonizare.
Intrarea în insolvență a unui jucător de talia sa nu este doar o pierdere pentru sectorul solar, ci un semnal de alarmă pentru întreaga economie europeană, care resimte deja unda de șoc. Această situație complicată ar putea deschide noi întrebări despre viitorul industriei fotovoltaice și despre sustenabilitatea tranziției către energie verde în contextul crizelor economice și financiare globale.
Vezi și:
- Anunț de ultima oră pentru Casa Verde 2025: află ce se întâmplă cu programul
- Producția fotovoltaică 2024: Creștere de 55% față de anul precedent
- Centrale fotovoltaice de balcon: Tendința globală care schimbă lumea
Ce s-a întâmplat cu gigantul solar?
Better Energy, un dezvoltator major de parcuri fotovoltaice din Danemarca, a fost un actor important pe piața europeană a energiei regenerabile. Înființată în 2012, compania a reușit să construiască peste 110 parcuri fotovoltaice și să contribuie semnificativ la tranziția Danemarcei către energia verde. Cu o capacitate totală de producție solară de 1.120 MW și proiecte în construcție care urmează să adauge încă 1.730 MW, Better Energy avea un portofoliu impresionant și un viitor promițător.
Compania era, de asemenea, un lider în dezvoltarea proiectelor regenerabile onshore din Danemarca, având în derulare aproape 15.000 MW în diverse stadii de dezvoltare. În ciuda acestui succes aparent, Better Energy a fost prinsă într-o rețea complexă de provocări financiare și economice. După o expansiune rapidă și investiții mari în proiecte fotovoltaice, compania a ajuns într-un punct de criză, în care nu a mai reușit să facă față cerințelor financiare și provocărilor pieței.
Intrarea în insolvență a fost inevitabilă, iar acest pas reprezintă un semnal alarmant pentru întreaga industrie fotovoltaică, care se confruntă cu o volatilitate fără precedent.
Această situație subliniază vulnerabilitatea chiar și a celor mai mari dezvoltatori din sectorul fotovoltaic, în fața instabilității pieței energetice și a dificultăților economice globale.
Cauzele insolvenței în sectorul fotovoltaic
Insolvența Better Energy nu este un incident izolat, ci reflectă o serie de provocări structurale care afectează întreaga industrie fotovoltaică. În ciuda avansului semnificativ în domeniul energiei regenerabile, în special în sectorul fotovoltaic, piețele de energie verde se confruntă cu volatilitate și incertitudine. Unul dintre principalele motive ale colapsului companiei a fost volatilitatea extremă a prețurilor energiei. În septembrie 2024, prețul energiei românești a ajuns la un maxim european. Vezi aici articolul: Prețul energiei românești, un maxim european. De ce prețul energiei continuă să crească?
Prețurile energiei electrice au fluctuat considerabil în ultima perioadă, iar acest lucru a dus la scăderea veniturilor din vânzarea energiei fotovoltaice, punând presiune pe modelele de afaceri ale companiilor din acest sector.
Un alt factor determinant a fost stagnarea cererii de energie regenerabilă. Deși producția de energie fotovoltaică a crescut semnificativ, cererea nu a evoluat într-un ritm similar, ceea ce a creat un dezechilibru între oferta de energie verde și cerințele pieței. Acest dezechilibru a condus la o scădere a valorii proiectelor fotovoltaice noi și a pus presiune pe rețelele de distribuție care nu sunt pregătite să integreze surplusul de energie regenerabilă produsă în timpul orelor cu radiație solară maximă.
Vezi și:
- Lista instalatorilor Casa Verde: S-a publicat lista instalatorilor validati pentru programul Casa Verde. Ai timp doar 90 zile pentru a-ți alege instalatorul
- Casa Verde 2024: Românii cu panouri fotovoltaice contractate se luptă pentru a nu pierde finanțarea
- Comunități de energie: Primul bloc din București cu sistem fotovoltaic și baterii, revoluționează sectorul energetic
În plus, companiile din sectorul fotovoltaic se confruntă cu costuri crescute pentru echipamente și instalare, iar blocajele logistice din lanțurile de aprovizionare au făcut ca aceste costuri să devină și mai greu de gestionat. Acești factori au contribuit la crearea unui climat financiar instabil, care a afectat chiar și companii de talia Better Energy, care până recent păreau imune la astfel de riscuri. De asemenea, ratele dobânzilor ridicate și cerințele mai mari de randament din partea investitorilor au făcut dificilă atragerea de noi finanțări pentru proiectele fotovoltaice.
Impactul asupra economiei europene și pieței financiare
Insolvența Better Energy are un impact semnificativ asupra economiei europene, în special asupra pieței financiare din Danemarca și a sectorului fotovoltaic la nivel global. Compania reprezenta un jucător major în tranziția energetică a țării, iar prăbușirea sa pune în lumină riscurile asociate cu investițiile în energia regenerabilă. Băncile și fondurile de pensii care au finanțat proiectele fotovoltaice ale Better Energy au înregistrat pierderi considerabile, ceea ce poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității financiare.
Sydbank, a treia cea mai mare bancă din Danemarca, a estimat o depreciere de aproximativ 60 de milioane de euro ca urmare a insolvenței Better Energy, iar cotațiile sale bursiere au scăzut cu 8%. În mod similar, ATP, cel mai mare fond de pensii din Danemarca, a prevăzut pierderi de peste 100 de milioane de euro, afectând nu doar sectorul financiar danez, dar și stabilitatea fondurilor de pensii care au investit în proiectele de energie fotovoltaică. Aceste pierderi adaugă presiune asupra unei economii deja afectate de instabilitățile financiare globale.
Mai mult, acest incident subliniază vulnerabilitatea pieței de energie fotovoltaică, chiar și în fața unor ambiții mari de decarbonizare și tranziție verde. Volatilitatea prețurilor energiei și incertitudinea privind cererea de energie regenerabilă afectează nu doar dezvoltatorii de proiecte fotovoltaice, dar și întreaga infrastructură financiară și industrială care susține această tranziție. În acest context, economiile europene ar putea resimți o presiune suplimentară, în special dacă astfel de falimente devin mai frecvente în rândul companiilor din sectorul fotovoltaic.
Provocările pieței de energie fotovoltaică în contextul tranziției verzi
Insolvența Better Energy evidențiază o problemă profundă care afectează întreaga industrie fotovoltaică: decalajul între ritmul de creștere al producției de energie regenerabilă și cererea de energie verde. Deși sectorul fotovoltaic a înregistrat un progres impresionant în ultimii ani, cu un număr tot mai mare de parcuri solare în construcție și în operare (Vezi aici: Care sunt celelalte cele mai mari parcuri de Energie Solară din România: Top 10 proiecte impresionante), tranziția energetică nu a evoluat într-un ritm la fel de rapid în ceea ce privește consumul de energie regenerabilă.
Acest dezechilibru între ofertă și cerere pune presiune asupra pieței fotovoltaice, afectând rentabilitatea proiectelor și punând în dificultate companiile care au investit masiv în producția de energie solară. În Danemarca, unde Better Energy a avut un rol central, capacitatea de producție fotovoltaică a atins un punct de saturație, iar surplusul de energie generat în timpul orelor cu radiație solară maximă nu mai poate fi exportat din cauza congestiilor de sistem.
Aceste blocaje sunt o piedică semnificativă în integrarea energiei fotovoltaice în rețelele de distribuție, iar acest lucru a determinat scăderea prețurilor și reducerea valorii proiectelor fotovoltaice.
Te poate interesa și:
În plus, costurile de extindere și modernizare a rețelelor electrice sunt în continuare ridicate, iar accesul limitat la rețelele de distribuție pune și mai mult în dificultate sectorul fotovoltaic. Așadar, provocările nu mai sunt legate doar de capacitatea de producție a energiei fotovoltaice, ci și de infrastructura necesară pentru a o distribui eficient.
Pentru a sprijini o tranziție rapidă și sustenabilă către energia verde, este esențială accelerarea electrificării și stimularea cererii de energie regenerabilă. În acest context, va fi nevoie de politici publice mai eficiente, care să stimuleze atât investițiile în noi proiecte fotovoltaice, cât și o cerere mai mare pentru energia verde produsă de acestea.
Provocările și oportunitățile pentru fotovoltaice în Uniunea Europeană și în România
Pe măsură ce instalările de capacități fotovoltaice în Uniunea Europeană au încetinit semnificativ, înregistrând o scădere de 92% în 2024, România se află într-o poziție mai favorabilă comparativ cu alte state membre ale UE. Conform celor mai recente estimări, România va continua să își îmbunătățească rata de creștere a capacității fotovoltaice, urmând să adauge anual aproximativ 36% din totalul capacităților solare instalate, cea mai mare creștere dintre primele zece piețe din UE.
Se estimează că până în 2028, România ar putea atinge o capacitate totală de 19 GW, ceea ce ar reprezenta un salt semnificativ comparativ cu cei 5 GW instalați la sfârșitul anului 2024.
Această performanță pozitivă a României se datorează unor factori precum programele guvernamentale de susținere a prosumatorilor (află detalii despre Casa Verde 2025), licitațiile CfD pentru proiecte mari și sprijinul european pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice. În plus, modificările recente ale legislației, cum ar fi eliminarea dublei taxe pentru energia stocată, oferă un impuls suplimentar.
Cu toate acestea, există provocări semnificative, cum ar fi accesul limitat la rețele și cerințele suplimentare privind licitațiile pentru accesul la rețea, care ar putea afecta ritmul dezvoltării sectorului fotovoltaic din România.
Concluzie: O perioadă de incertitudine, dar cu perspective promițătoare pentru fotovoltaice
Chiar dacă industria fotovoltaică europeană se confruntă cu provocări semnificative, precum încetinirea instalărilor și scăderea investițiilor, România rămâne o excepție pozitivă. Creșterea estimată a capacităților fotovoltaice în următorii ani și sprijinul continuu al autorităților pentru prosumatori și parcuri solare mari reprezintă factori cheie în consolidarea unui viitor mai verde și mai sustenabil pentru țara noastră.
Cu toate acestea, succesul pe termen lung al acestui sector depinde de evoluția infrastructurii de rețea și de implementarea unor politici energetice care să sprijine o tranziție rapidă și eficientă. În ansamblu, fotovoltaicele rămân o opțiune solidă pentru investiții durabile și economii de energie, chiar și în contextul incertitudinilor economice.
5 comentarii
Pingback: Cota de 9% TVA pentru fotovoltaice: vis sau realitate?
Pingback: Prelungire Casa Verde 2023 îți poate salva proiectul
Pingback: Gard din panouri fotovoltaice: mai ieftin decât gard clasic
Pingback: Burduja și pactul verde 2025: pe urmele lui Trump
Pingback: Fotovoltaicele și agricultura: Conflict sau coexistență?