Browsing: Noutăți fotovoltaice

Introducere Prețul energiei românești a atins un nivel record, situându-ne în topul celor mai scumpe piețe energetice din Uniunea Europeană. De ce facturile la electricitate continuă să crească în ciuda eforturilor de a promova energia regenerabilă? Această întrebare macină tot mai mulți români, care se confruntă cu o povară financiară tot mai mare. De ce a ajuns România în această situație? Care sunt factorii care contribuie la creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie și ce soluții există pentru a atenua această problemă? Prețul energiei în România și Europa România continuă să ocupe un loc fruntaș în topul celor mai scumpe piețe energetice din Europa. Conform datelor recente, prețul mediu al energiei electrice în România a atins 15.377 €/MWh, un record care depășește cu mult alte țări din Uniunea Europeană. Spre exemplu, în Germania, prețul energiei este de 8.094 €/MWh, iar în Franța este chiar mai mic, situându-se la 5.464 €/MWh. Aceste diferențe majore reflectă o serie de factori specifici fiecărei țări, precum mixul energetic și dependența de importuri. România nu doar că are cel mai mare preț mediu spot, dar această situație persistă de la începutul trimestrului actual, cu un preț mediu de 13.817 €/MWh, din nou, unul dintre cele mai ridicate din Europa. Pe lângă Germania și Franța, țări precum Bulgaria (14.967 €/MWh) și Grecia (13.556 €/MWh) completează podiumul, dar România rămâne de departe cea mai scumpă piață​. Această situație reflectă o combinație de factori, printre care scăderea producției de energie din surse regenerabile, cum este cea fotovoltaică, din cauza vremii nefavorabile, dar și o creștere semnificativă a importurilor de energie pentru a acoperi deficitul dintre consum și producție. De exemplu, acum câteva zile,  la prânz, consumul național era de 6.580 MW, iar producția de doar 5.120 MW, rezultând într-un necesar de import de 1.459 MW. Factorii care influențează prețul energiei Producția națională scăzută: Impactul vremii nefavorabile asupra energiei solareUnul dintre principalii factori care contribuie la creșterea prețului energiei este producția redusă de energie din surse regenerabile, în special cea solară. În România, producția de energie fotovoltaică a înregistrat scăderi semnificative în perioadele de vreme nefavorabilă, cum ar fi zilele înnorate sau ploioase. Acest lucru a afectat în mod direct capacitatea României de a-și asigura o parte importantă din consum din surse regenerabile. Poate te interesează și articolul UPDATE: Atenție, prosumatori! O nouă lege impune instalarea unor sisteme de stocare a energiei pentru cei care dețin panouri solare. De exemplu, într-o zi recentă analizată, producția de energie solară a fost de doar 219 MW, comparativ cu o producție de 514 MW în ziua precedentă. Această scădere dramatică a generat o presiune suplimentară pe alte surse de energie, cum ar fi importurile, și a contribuit la creșterea costurilor pentru consumatori. Importurile crescute de energie: Impactul asupra costurilorÎn lipsa unei producții interne suficiente, România a fost nevoită să apeleze la importuri pentru a acoperi deficitul. Acest aspect este crucial, deoarece importurile tind să fie mai scumpe, iar această dependență de energia importată crește considerabil prețul energiei final. La ora prânzului, de exemplu, importurile au ajuns la 1.459 MW, reprezentând o parte semnificativă din consumul total. Faptul că România depinde de energia din alte țări pentru a acoperi cererea a avut un efect major asupra prețurilor pe termen scurt. Deoarece prețul energiei importate este adesea influențat de fluctuațiile de pe piețele externe, această situație amplifică creșterea prețului energiei pe piața internă. Influența pieței spot: Rolul Pieței pentru Ziua Următoare (PZU)Piața pentru Ziua Următoare (PZU) joacă un rol esențial în stabilirea prețului energiei în România. Aceasta este o componentă a pieței angro de energie electrică, unde se realizează tranzacții orare ferme cu livrare a doua zi. În mod particular, tranzacțiile de pe această piață au o influență puternică asupra prețurilor, întrucât PZU reprezintă peste o treime din consumul net prognozat. În luna august, tranzacțiile pe PZU au reprezentat 35,41% din consumul net, iar prețurile medii pe această piață au crescut față de lunile anterioare, ceea ce a dus la o majorare a facturilor pentru consumatori. De exemplu, în iulie, prețul mediu a fost de 631,55 lei/MWh (126,91 €/MWh), iar în august, chiar dacă a fost o ușoară scădere, impactul a rămas semnificativ. Acești trei factori – producția scăzută din cauza vremii nefavorabile, dependența de importuri și influența pieței spot – sunt determinanți majori în creșterea continuă a prețului energiei în România. Impactul asupra consumatorilor și economiei Creșterea prețurilor energiei asupra consumatorilor casnici și industrialiCreșterea prețurilor la energie a avut un impact direct și imediat asupra consumatorilor casnici din România. Facturile la electricitate au devenit o povară din ce în ce mai greu de gestionat pentru mulți români, mai ales în contextul în care energia electrică reprezintă o parte esențială din cheltuielile lunare. Scumpirile au venit într-o perioadă de incertitudine economică, ceea ce a agravat și mai mult situația financiară a gospodăriilor. Pe lângă consumatorii casnici, sectorul industrial a fost profund afectat de aceste creșteri. Industriile mari consumatoare de energie, precum cele din sectorul metalurgic, chimic sau producția de materiale de construcții, au raportat creșteri semnificative ale costurilor operaționale. Aceste majorări de prețuri s-au reflectat ulterior în prețul produselor și serviciilor finale, amplificând inflația și impactând întreaga economie. Reacțiile pieței și măsurile luate de guvern pentru a stabiliza costurileÎn fața acestei crize a prețurilor la energie, guvernul României a luat o serie de măsuri menite să atenueze povara asupra consumatorilor. Una dintre cele mai importante măsuri a fost plafonarea prețului energiei pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili. Acest plafon a fost aplicat pentru gospodăriile cu venituri mici, pensionari, dar și pentru întreprinderile mici și mijlocii care au fost grav afectate de creșterea prețurilor. De asemenea, au fost introduse scheme de sprijin pentru marii consumatori de energie din industrie, pentru a preveni închiderea unor sectoare critice și pierderea locurilor de muncă. Aceste măsuri au avut ca scop atât reducerea impactului social, cât și menținerea competitivității economiei românești pe piețele internaționale. Totuși, pe termen lung, aceste intervenții s-au dovedit a fi doar soluții temporare. Pentru a stabiliza prețurile pe termen lung, guvernul a pus în discuție necesitatea creșterii investițiilor în infrastructura energetică și accelerarea tranziției către energie regenerabilă.