Fotovoltaicele și agricultura: Conflict sau coexistență?

Introducere

România se află în plină tranziție energetică, iar fotovoltaicele și agricultura sunt două domenii care au ajuns în centrul unei dezbateri aprinse. Pe măsură ce numărul proiectelor solare crește semnificativ, multe dintre ele sunt amplasate pe terenuri agricole, ceea ce a generat îngrijorări în rândul fermierilor. Pe de o parte, fotovoltaicele sunt o sursă importantă de energie curată și pot aduce venituri suplimentare proprietarilor de terenuri. Pe de altă parte, există temeri că extinderea acestora ar putea afecta producția agricolă și securitatea alimentară a țării. Cât de real este acest risc?

1. Expansiunea fotovoltaicelor în România

În ultimii ani, România a cunoscut o creștere semnificativă a investițiilor în energie regenerabilă, în special în parcuri fotovoltaice. Această tendință este impulsionată de obiectivele Uniunii Europene privind tranziția energetică, care încurajează statele membre să reducă dependența de combustibilii fosili și să crească producția de energie verde.

Situația actuală a energiei regenerabile în România

România dispune de un potențial considerabil pentru energia solară, datorită poziției geografice favorabile și numărului mare de zile însorite pe an. Vezi și: Impactul climatic al panourilor solare – studiu 2024. În 2023, capacitatea instalată de energie fotovoltaică a depășit 2 GW, iar tendința de creștere continuă, susținută de fonduri europene și investiții private.

În paralel, există un interes tot mai mare pentru utilizarea terenurilor agricole în scopul instalării panourilor solare, ceea ce a generat dezbateri intense privind impactul fotovoltaicelor și agriculturii asupra securității alimentare.

Politici și reglementări care susțin dezvoltarea energiei solare

Pentru a stimula investițiile în domeniul energiei verzi, Guvernul României a adoptat mai multe măsuri, printre care:

Scheme de sprijin financiar prin Fondul pentru Modernizare și alte programe europene destinate tranziției energetice.
Simplificarea procesului de autorizare pentru proiectele fotovoltaice, inclusiv pe terenurile agricole de clasa III, IV și V.
Facilități fiscale pentru investitorii în energie regenerabilă, precum scutiri de taxe sau subvenții.

Aceste măsuri au dus la o creștere a proiectelor de parcuri solare, multe dintre ele fiind amplasate pe terenuri agricole, ceea ce ridică întrebarea dacă această expansiune afectează negativ agricultura națională.

Te poate interesa și:

Exemple de proiecte fotovoltaice majore

În România, mai multe companii au anunțat investiții semnificative în parcuri fotovoltaice, printre care:

Un proiect de 1.044 MW în județul Arad, unul dintre cele mai mari din Europa de Est.
Un parc solar de 450 MW în județul Dâmbovița, dezvoltat pe o suprafață extinsă de teren agricol.
Numeroase proiecte de dimensiuni medii în zonele de sud și sud-est ale țării, unde există o combinație favorabilă între fotovoltaicele și agricultura activă.

Această expansiune rapidă ridică o serie de întrebări esențiale: afectează aceste proiecte producția agricolă? Oferă fermierilor alternative viabile sau pun în pericol securitatea alimentară a României?

2. Argumente împotriva utilizării terenurilor agricole pentru energie solară

Reducerea suprafețelor agricole

Unul dintre principalele argumente împotriva utilizării terenurilor agricole pentru energie solară este faptul că acestea ocupă spații care ar putea fi folosite pentru producția de alimente. România dispune deja de suprafețe agricole limitate, iar transformarea unor terenuri productive în parcuri fotovoltaice ar putea reduce capacitatea țării de a asigura necesarul de alimente pentru populație.

În plus, multe dintre aceste terenuri sunt fertile și situate în zone cu un climat favorabil pentru agricultură, ceea ce face ca pierderea lor să fie și mai semnificativă. Spre deosebire de alte țări care prioritizează terenurile degradate sau neproductive pentru astfel de proiecte, în România se observă o tendință de a instala panouri solare pe terenuri de calitate, ceea ce generează un conflict direct între fotovoltaicele și agricultura tradițională. Vezi și: Panouri solare gratuite REPowerEU: persoanele vulnerabile pot beneficia de finanțare, fără nicio contribuție financiară

Impactul asupra producției agricole

Închiderea unor terenuri agricole pentru producția de energie solară poate duce la scăderea producției de cereale, legume și alte culturi esențiale. Acest lucru poate afecta nu doar economia locală, ci și lanțurile de aprovizionare, crescând dependența României de importurile de alimente.

Mai mult, fermierii susțin că extinderea panourilor fotovoltaice pe terenurile agricole afectează și ecosistemul agricol. Solul lăsat neutilizat pentru culturi se degradează în timp, iar lipsa vegetației naturale poate afecta fertilitatea acestuia pe termen lung.

3. Argumente pro-panouri fotovoltaice pe terenuri agricole

Fotovoltaicele și agricultura – surse suplimentare de venit pentru fermieri

Una dintre cele mai mari provocări pentru agricultori este volatilitatea veniturilor, influențată de factori precum condițiile meteo, prețurile pieței și costurile tot mai mari ale producției. În acest context, închirierea terenurilor pentru parcuri fotovoltaice poate reprezenta o sursă stabilă și predictibilă de venit.

Fermierii care aleg să colaboreze cu investitorii în energie regenerabilă pot beneficia de contracte pe termen lung, care asigură o rentabilitate constantă. Această strategie le permite să investească în modernizarea fermelor, achiziționarea de echipamente noi sau diversificarea activităților agricole.

Tehnologii care permit coexistența fotovoltaicelor și agriculturii

În ultimii ani, conceptul de agrovoltaice a devenit tot mai popular. Acesta presupune instalarea panourilor fotovoltaice într-un mod care permite utilizarea simultană a terenurilor atât pentru producția de energie, cât și pentru agricultură. Printre soluțiile adoptate se numără:

Panouri montate la înălțime, care permit culturilor să se dezvolte dedesubt, oferind protecție împotriva soarelui puternic și reducând evaporarea apei.
Sisteme mobile sau rotative, care ajustează poziția panourilor în funcție de lumina solară și nevoile culturilor agricole.
Integrarea cu pășunatul animalelor, permițând fermierilor să utilizeze terenul pentru creșterea animalelor, care pot beneficia de umbra panourilor.

Această abordare reprezintă un compromis eficient între fotovoltaicele și agricultura tradițională, reducând impactul negativ al energiei solare asupra agriculturii și oferind în același timp beneficii economice.

Contribuția fotovoltaicelor la tranziția energetică și protecția mediului

Creșterea capacității de producție a energiei regenerabile este esențială pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon. România, ca parte a Uniunii Europene, trebuie să-și crească ponderea energiei verzi pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și pentru a combate schimbările climatice.

Instalarea de panouri fotovoltaice pe terenuri agricole neutilizate sau slab productive poate contribui la această tranziție fără a afecta semnificativ producția agricolă. În plus, utilizarea energiei solare poate reduce costurile fermierilor pentru electricitate, ajutându-i să-și eficientizeze operațiunile și să adopte soluții tehnologice moderne pentru agricultură.

Optimizarea utilizării terenurilor degradate

Nu toate terenurile agricole sunt la fel de productive. În multe regiuni din România, există suprafețe afectate de secetă, eroziune sau soluri sărăcite, care nu mai sunt viabile pentru cultivare intensivă. Aceste terenuri pot fi utilizate pentru instalarea panourilor fotovoltaice, oferind o alternativă economică sustenabilă pentru proprietarii lor. TVA pentru fotovoltaice: cota redusă de TVA, vis sau realitate?

Prin prioritizarea acestor suprafețe pentru energie regenerabilă, România poate asigura dezvoltarea fotovoltaicelor fără a afecta agricultura esențială.

4. Studiu de caz: Exemple din alte țări

În timp ce România încă dezbate impactul fotovoltaicelor asupra agriculturii, alte țări europene au implementat soluții eficiente care permit coexistența energiei regenerabile și a agriculturii. Modelele de succes din Franța, Germania și Olanda demonstrează că, printr-o planificare atentă și politici bine structurate, panourile fotovoltaice pot fi integrate într-un mod sustenabil în peisajul agricol.

Te poate interesa și:

Franța: Dezvoltarea agrovoltaicelor

Franța este unul dintre liderii în adoptarea sistemelor agrovoltaice, care permit cultivarea terenurilor sub panouri solare special concepute. Aceste instalații sunt ridicate la înălțime, permițând plantelor să primească suficientă lumină, în timp ce panourile oferă protecție împotriva secetei sau a radiațiilor excesive.

Un exemplu este regiunea Occitanie, unde viile și livezile au fost combinate cu panouri solare ajustabile. Rezultatele au arătat că umbrirea moderată reduce evaporarea apei și protejează culturile de temperaturile extreme, ceea ce duce la randamente mai bune în zonele afectate de schimbările climatice.

Germania: Prioritizarea terenurilor neproductive

În Germania, legislația încurajează instalarea panourilor solare pe terenuri neproductive sau pe acoperișurile fermelor, evitând astfel concurența directă între fotovoltaicele și agricultura intensivă. Programele guvernamentale oferă stimulente financiare pentru fermierii care instalează panouri pe hambare, depozite sau alte structuri agricole, reducând impactul asupra terenurilor cultivate.

De asemenea, Germania a implementat proiecte în care panourile fotovoltaice sunt combinate cu pășunatul animalelor. Oile sunt utilizate pentru întreținerea vegetației din jurul panourilor, asigurând atât producția de energie, cât și utilizarea terenului pentru agricultură.

Olanda: Optimizarea terenurilor prin integrarea apei și solarului

Olanda, o țară cu suprafețe agricole limitate, a dezvoltat proiecte de panouri solare instalate deasupra canalelor de irigații și a lacurilor artificiale. Această abordare economisește terenurile agricole, reduce evaporarea apei și crește eficiența energetică prin răcirea naturală a panourilor solare.

De asemenea, olandezii au dezvoltat sisteme fotovoltaice flotante pe rezervoarele de apă utilizate pentru agricultură, maximizând utilizarea resurselor fără a sacrifica suprafețele cultivate.

Ce poate învăța România din aceste exemple?

Succesul acestor țări arată că există soluții pentru integrarea energiei solare în agricultură fără a compromite producția agricolă. România ar putea adopta modele similare prin:

Promovarea agrovoltaicelor, instalând panouri solare la înălțime pentru a permite utilizarea dublă a terenurilor.
Prioritizarea terenurilor neproductive pentru proiectele fotovoltaice.
Stimularea instalării panourilor pe structuri deja existente, cum ar fi acoperișurile fermelor.
Integrarea panourilor cu sistemele de irigații și lacurile artificiale, economisind spațiu agricol.

Prin adaptarea acestor strategii la specificul local, România poate găsi un echilibru între nevoia de energie regenerabilă și protejarea terenurilor agricole.

5. Soluții pentru echilibru între energie regenerabilă și agricultură

Pentru a preveni impactul negativ al panourilor fotovoltaice asupra agriculturii României, este esențială adoptarea unor soluții care să permită coexistența celor două domenii. Experiențele altor țări arată că tranziția către energia regenerabilă poate fi realizată într-un mod echilibrat, fără a compromite securitatea alimentară. Iată câteva măsuri care ar putea fi implementate în România pentru a menține acest echilibru:

1. Reglementări clare privind utilizarea terenurilor agricole

Una dintre principalele probleme actuale este lipsa unor reglementări precise care să stabilească unde pot fi amplasate parcurile fotovoltaice. Pentru a proteja terenurile agricole fertile, România ar trebui să adopte politici care:

Prioritizează utilizarea terenurilor degradate, neproductive sau afectate de secetă pentru instalarea panourilor solare.
Interzic sau limitează amplasarea panourilor fotovoltaice pe terenurile de clasă I și II, cele mai fertile și productive.
Impun reguli stricte privind reconversia terenurilor în cazul în care un parc solar este dezafectat, pentru a asigura refacerea solului.

Dacă aceste măsuri sunt implementate eficient, fotovoltaicele și agricultura pot coexista în mod sustenabil, fără a afecta negativ securitatea alimentară a României.

2. Dezvoltarea și promovarea tehnologiilor agrovoltaice

Pentru a evita transformarea terenurilor agricole exclusiv în surse de energie solară, România ar putea susține dezvoltarea agrovoltaicelor, care permit utilizarea dublă a terenurilor. Aceste sisteme ar putea fi implementate prin:

Subvenții și stimulente financiare, finanțări pentru fermierii care aleg să instaleze panouri solare ridicate, care permit creșterea culturilor sub ele.
Cercetare și inovare pentru a adapta modelele de agrovoltaice la specificul agriculturii românești.
Parteneriate între investitorii din energie și fermieri, astfel încât soluțiile adoptate să fie benefice pentru ambele părți.

În acest mod, fotovoltaicele și agricultura pot deveni complementare, iar fermierii pot beneficia atât de energie regenerabilă, cât și de producția agricolă tradițională.

3. Prioritizarea terenurilor neproductive și a spațiilor industriale

Pentru a proteja agricultura, guvernul și investitorii ar trebui să se concentreze pe:

Terenuri neproductive sau abandonate care nu mai sunt viabile pentru agricultură.
Zone industriale dezafectate, foste cariere de piatră, zone miniere sau spații industriale părăsite, care pot fi transformate în parcuri solare.
Acoperișurile fermelor și clădirilor industriale, care oferă spații ideale pentru panouri solare fără a afecta terenurile agricole.

Implementând aceste măsuri, România poate sprijini dezvoltarea fotovoltaicelor fără a reduce suprafețele agricole necesare producției de alimente.

Te poate interesa și:

4. Consultarea fermierilor și implicarea acestora în procesul decizional

O problemă frecvent întâlnită în dezvoltarea proiectelor fotovoltaice este lipsa dialogului cu agricultorii. Pentru a evita conflictele, ar trebui implementate măsuri precum:

Crearea unor platforme de consultare publică, unde fermierii să poată exprima preocupările lor înainte de aprobarea unui proiect solar.
Compensarea echitabilă a fermierilor ale căror terenuri sunt afectate de proiectele fotovoltaice.
Încurajarea modelelor de parteneriat, unde fermierii nu doar închiriază terenurile, ci și beneficiază de o parte din veniturile generate de energia solară.

Dacă fermierii sunt implicați activ în procesul decizional, fotovoltaicele și agricultura pot coexista în mod armonios, fără a genera conflicte economice sau sociale.

5. Stimularea utilizării panourilor solare pentru autoconsum în agricultură

În loc să transforme terenurile agricole în parcuri solare mari, România ar putea promova utilizarea panourilor solare pentru nevoile fermierilor. Acestea ar putea fi utilizate pentru:

Reducerea costurilor de electricitate pentru irigații, depozitare și procesare.
Alimentarea cu energie a echipamentelor agricole, reducând dependența de combustibili fosili.
Crearea unor ferme energetic independente, care să utilizeze surse regenerabile pentru a-și optimiza costurile și eficiența.

Această abordare nu doar că sprijină dezvoltarea energiei regenerabile, dar și ajută la modernizarea agriculturii românești, făcând-o mai sustenabilă pe termen lung.

6. Concluzie

Extinderea panourilor fotovoltaice în România a stârnit o dezbatere amplă privind impactul acestora asupra agriculturii. Pe de o parte, energia solară este esențială pentru tranziția energetică și poate aduce beneficii economice fermierilor. Pe de altă parte, utilizarea terenurilor agricole fertile pentru producția de energie ridică probleme legate de securitatea alimentară, degradarea solului și pierderea suprafețelor cultivate.

Analiza realizată în acest articol arată că fotovoltaicele și agricultura nu trebuie privite doar ca un conflict, ci mai degrabă ca o oportunitate, dacă sunt implementate în mod inteligent. Experiențele din alte țări europene demonstrează că există soluții eficiente care permit coexistența energiei regenerabile cu agricultura.

Pentru ca România să mențină un echilibru între cele două domenii, sunt necesare:

Reglementări clare care să protejeze terenurile agricole fertile.
Adoptarea tehnologiilor agrovoltaice, care permit utilizarea dublă a terenului.
Prioritizarea terenurilor neproductive pentru instalarea panourilor solare.
Consultarea fermierilor și dezvoltarea unor modele de parteneriat echitabile.
Utilizarea energiei solare pentru autoconsum în agricultură, reducând costurile fermierilor și creșterea eficienței fermelor.

În loc să privim panourile fotovoltaice ca un pericol pentru agricultură, este mai util să căutăm soluții prin care ambele domenii să prospere. Prin politici bine gândite și o abordare echilibrată, România poate deveni un exemplu de succes în integrarea energiei regenerabile cu agricultura, asigurând atât securitatea energetică, cât și cea alimentară.

What's Hot

Fraudă panouri fotovoltaice: Semnalele care te scapă de țepe și controale nedorite

Ferma fotovoltaică din Tibet: unde „oile fotovoltaice” susțin tranziția energetică

Baterii fotovoltaice din baterii auto: cum o companie germană a reușit să transforme deșeurile în comori fotovoltaice

Fotovoltaicele și agricultura: Conflict sau coexistență în România?

Introducere

1. Expansiunea fotovoltaicelor în România

Situația actuală a energiei regenerabile în România