Introducere
Într-o perioadă în care facturile la energie sunt o preocupare majoră pentru mulți români, Ministerul Energiei a lansat un proiect de ordonanță de urgență (OUG) care promite soluții inovatoare pentru reducerea costurilor.
Proiectul a fost analizat recent în cadrul unei dezbateri organizate la Palatul Parlamentului. Reprezentanți ai autorităților și ai societății civile au discutat despre provocările și potențialul comunităților de energie și al prosumatorilor în România.
Noul proiect de OUG urmărește încurajarea utilizării energiei regenerabile la nivelul cetățenilor, prin facilitarea formării comunităților de energie — grupuri care produc, consumă și, eventual, distribuie energie regenerabilă. Acest model contribuie la reducerea dependenței de sursele clasice de energie și la scăderea costurilor.
Prosumatorii, adică acei consumatori care își produc singuri energia și o folosesc parțial sau integral, ar urma să beneficieze de un cadru legislativ mai clar, dar și de noi stimulente pentru a-și dezvolta proiectele.
Te poate interesa și:
- RenewAcad: reconversie profesională pentru 100 de mineri din Gorj
- Solar Energy Bucharest Summit 2025: Evenimentul de referință pentru energia solară în România
- Ultima fabrică de panouri solare se închide! Concurența chineză îi dă lovitura finală
- Fotovoltaicele și agricultura: Conflict sau coexistență în România?
Proiectul se aliniază la directivele Uniunii Europene și are ca scop susținerea unei tranziții echitabile și sustenabile către o economie verde. Printre măsurile propuse se numără scutiri de taxe și eliminarea unor condiții de licențiere, care vor facilita apariția și extinderea comunităților de energie, mai ales în zonele defavorizate, precum mediul rural sau regiunile afectate de sărăcie energetică.
Contextul legislativ: Un cadru clar pentru comunitățile de energie
Proiectul de ordonanță de urgență lansat de Ministerul Energiei răspunde unei nevoi reale: stabilirea unui cadru legislativ coerent și sustenabil pentru comunitățile de energie din România.
Documentul transpune elemente din Directiva RED III a Uniunii Europene, care vizează promovarea și sprijinirea surselor regenerabile și a structurilor comunitare de producție și consum de energie.
Scopul proiectului este de a încuraja formarea și funcționarea acestor comunități, oferind un cadru legislativ care să le permită să producă, consume și chiar să vândă energie regenerabilă în mod colectiv.
În cadrul dezbaterii din Parlament, Cristina Prună — vicepreședinta Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților — a subliniat importanța adoptării unui cadru legislativ clar, în condițiile în care România are mult de recuperat față de alte țări europene.
Ea a amintit că:
- În Uniunea Europeană funcționează deja peste 9.000 de comunități energetice.
- România trebuie să învețe din experiențele de succes ale altor state.
- Un model funcțional înseamnă costuri mai mici pentru cetățeni și o mai bună autonomie energetică.
Proiectul detaliază și mecanismele prin care aceste comunități vor putea funcționa. În special, sunt propuse măsuri de sprijin financiar și scutiri de taxe pentru zonele afectate de sărăcie energetică sau cu infrastructură energetică slab dezvoltată.
Tot în cadrul proiectului sunt prezentate și condițiile pentru prosumatorii care aleg să se alăture acestor comunități. Aceștia nu vor mai beneficia de compensare cantitativă, dar vor păstra alte drepturi importante, precum:
- utilizarea energiei produse pentru consum propriu;
- redistribuirea energiei în cadrul comunității.
Măsurile propuse au scopul de a sprijini integrarea prosumatorilor în rețelele de energie regenerabilă și de a oferi un acces mai facil la surse verzi de energie.
Participanții și punctele de vedere exprimate: O dezbatere necesară pentru viitorul energiei
În cadrul dezbaterii din Parlament, au fost exprimate opinii diverse, atât din partea oficialilor guvernamentali, cât și din partea societății civile și a mediului de afaceri. Toți participanții au subliniat necesitatea unui cadru legislativ clar, dar și a unei abordări coordonate și predictibile.
Te poate interesa și:
- Ultima fabrică de panouri solare se închide! Concurența chineză îi dă lovitura finală
- Fotovoltaicele și agricultura: Conflict sau coexistență în România?
- Burduja și „patriotismul energetic”: România pe urmele lui Trump în renunțarea la tranziția verde?
- Gard din panouri fotovoltaice: Cost mai mic decât cel din cărămidă sau tablă. Bonus: energie gratuită!
Cristina Prună, vicepreședinta Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a deschis discuția, reafirmând că România trebuie să învețe din bunele practici aplicate în alte țări europene. Ea a menționat că susținerea comunităților de energie ar putea contribui direct la reducerea costurilor pentru consumatori.
„România trebuie să aibă un cadru legislativ pentru comunitățile de energie. Să existe stimulente pentru acestea. Important este că se pot reduce facturile la energie.”
Sorin Elisei, director general în Ministerul Energiei, a prezentat două direcții prioritare pentru dezvoltarea acestor comunități:
- încurajarea formării lor în zone urbane afectate de sărăcie energetică;
- susținerea înființării comunităților în zonele rurale, unde nu există acces la rețeaua clasică de distribuție.
Acesta a menționat că se analizează introducerea unor scutiri de taxe și exonerări de la licențiere, însă procesul de avizare este încă la început. Până acum, doar 4 dintre cele 13 avize necesare au fost obținute.
Claudiu Butacu, cofondator EFdeN, a atras atenția asupra nevoii de claritate legislativă, dar și de educație tehnică. El a susținut că pentru ca aceste comunități să funcționeze cu adevărat, este nevoie de:
- un mecanism de consultare continuă între stat și cetățeni;
- formare profesională și informare corectă pentru toate părțile implicate;
- înlăturarea incertitudinilor care pot apărea în lipsa unor reglementări coerente.
La rândul său, Viorel Alicuș, director în cadrul ANRE, a adus în discuție problema lipsei de reglementare pentru inițiativele deja existente. El a dat exemplul comunităților de energie dezvoltate în blocuri rezidențiale, unde energia produsă de panouri solare este transferată în pompe de căldură, dar care funcționează în afara unui cadru legal clar.
Implicarea furnizorilor și perspectivele pieței energetice: Provocări și susținere
Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), a prezentat poziția furnizorilor față de conceptul de comunități energetice. Aceștia susțin inițiativa, dar avertizează asupra posibilelor riscuri de dezechilibru.
„Furnizorii sunt suportivi pentru comunități și prosumatori. Din păcate, sunt mulți prosumatori care se ascund sub acest titlu, dar în realitate sunt producători de energie.”
Acesta a subliniat importanța unor reglementări clare care să delimiteze corect statutul de prosumator. În lipsa acestora, există riscul ca anumiți producători de energie să beneficieze nejustificat de facilități destinate gospodăriilor obișnuite, ceea ce ar putea duce la costuri mai mari pentru ceilalți consumatori.
Urluescu a cerut:
- un cadru legislativ echitabil pentru toți actorii din sistem;
- prevenirea abuzurilor și a transferului inechitabil de costuri;
- un sistem de monitorizare transparent al modului în care sunt aplicate măsurile.
Aceste puncte de vedere au fost susținute și de ceilalți participanți, care au subliniat nevoia de transparență, echitate și claritate în toate etapele implementării proiectului.
Provocările și soluțiile identificate: Pași spre o tranziție energetică sustenabilă
Deși proiectul de OUG propune soluții importante pentru dezvoltarea comunităților energetice, există încă obstacole semnificative care trebuie depășite pentru ca acest model să fie eficient și sustenabil pe termen lung.
Te poate interesa și:
- Panouri fotovoltaice gratis: Ai venituri mici? Primești 10.000€ pentru panouri fotovoltaice
- Prelungire Casa Verde 2023: Schimbarea care îți poate salva proiectul!
- TVA pentru fotovoltaice: cota redusă de TVA, vis sau realitate?
- Noutăți fotovoltaice: Gigant din industria solară intră în insolvență – economia europeană va fi afectată
Printre principalele provocări discutate în cadrul dezbaterii se numără:
- Lipsa unui cadru legal funcțional pentru inițiativele deja existente.
- Infrastructura energetică învechită sau inexistentă, în special în zonele rurale.
- Lipsa de educație tehnică în rândul cetățenilor și al autorităților locale.
- Birocrația excesivă din procesul de avizare și implementare a proiectelor.
Viorel Alicuș (ANRE) a menționat că deja există comunități funcționale în blocuri rezidențiale, dar lipsa unei baze legale le blochează dezvoltarea. Fără un cadru legislativ, aceste inițiative rămân vulnerabile.
Claudiu Butacu (EFdeN) a pus accent pe necesitatea formării profesionale și a educației tehnice continue. El a afirmat că este esențial ca toți actorii implicați să înțeleagă mecanismele de funcționare ale comunităților de energie, astfel încât să poată participa activ și eficient.
Sorin Elisei (Ministerul Energiei) a vorbit despre măsuri de sprijin care sunt luate în calcul, inclusiv:
- scutiri de taxe pentru zonele defavorizate;
- exonerări de la licențiere;
- simplificarea procedurilor administrative;
- susținerea micro-rețelelor în localitățile fără acces la rețea.
În plus, acesta a precizat că procesul de avizare a proiectului este abia la început și că este nevoie de sprijin interinstituțional pentru a accelera implementarea.
Concluzie: Viitorul energiei regenerabile în România
România se află într-un moment-cheie al tranziției sale energetice. Noul proiect de OUG inițiat de Ministerul Energiei deschide o direcție clară: sprijinirea prosumatorilor și a comunităților energetice prin măsuri legislative, financiare și educaționale.
Acest model are potențialul de a:
- reduce facturile la energie;
- sprijini zonele defavorizate;
- dezvolta un sistem energetic sustenabil și echitabil;
- încuraja implicarea activă a cetățenilor în producția de energie regenerabilă.
Pentru ca acest obiectiv să fie atins, este nevoie de colaborare între toate părțile implicate: autorități, furnizori, prosumatori, mediul de afaceri și societatea civilă.
Totodată, este esențial ca:
- legislația să fie clară și aplicabilă;
- infrastructura energetică să fie modernizată;
- educația tehnică și implicarea comunităților să devină priorități naționale.
Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, România poate deveni un model regional în ceea ce privește tranziția către energie verde. Iar cetățenii — fie ei prosumatori, membri ai comunităților sau consumatori obișnuiți — vor avea șansa să beneficieze de un sistem energetic mai just, mai accesibil și mai sustenabil.
