Capacitatea instalată a parcurilor fotovoltaice a depășit pragul de 2.400 MW în iunie 2025, iar cifrele continuă să crească odată cu avansul tehnologic și interesul investitorilor locali, conform economica.net. Instalațiile se concentrează în special în regiunile sudice și sud-estice, care beneficiază de intensitatea ridicată a radiației solare. Proiectele noi se dezvoltă rapid, dar ritmul constructiv diferă de la un județ la altul. România produce din ce în ce mai multă energie solară, dar o oprește voit. De ce ? Vezi mai jos!
Cuprins articol
Mediul legislativ favorabil, bazat pe Legea 220/2008 și scheme de sprijin pentru prosumatori, a stimulat antreprenorii să intre pe piață. Accesul la fonduri europene și parteneriatele public–privat au redus semnificativ barierele financiare inițiale. În paralel, autoritățile locale au simplificat procedurile de racordare la rețea.

Finanțatorii au evaluat atractivitatea proiectelor fotovoltaice și mulți au finalizat investițiile în primul val de implementare. Acum, aportul finanțărilor se orientează către soluții de stocare și integrare inteligentă. În plus, ușurința obținerii autorizațiilor a accelerat procesul.
Factori cheie ai expansiunii fotovoltaicelor:
- Creșterea tarifelor pentru energia convențională
- Stimulente guvernamentale și europene
- Scăderea costurilor panourilor fotovoltaice
- Simplificarea procedurilor de racordare
Recorduri de vară și plafonări neașteptate
În condiții ideale, producția solară atinge vârfuri istorice. Pe 5 iunie 2025, la ora 13:20, parcurile fotovoltaice au livrat 1.870 MW în rețea, performanță mai mare decât producția de vârf a oricărei centrale nucleare sau pe cărbune din România conform economica.net. Acest nivel ar fi trebuit să reprezinte începutul unei serii lungi de recorduri.
S-ar putea să te intereseze și:
- Panouri fotovoltaice gratis: Ai venituri mici? Primești 10.000€ pentru panouri fotovoltaice
- Panourile solare folosite pentru stațiile de încăcare a mașinilor electrice-o soluție rentabilă?
- De ce să deții un parc fotovoltaic?
Cu toate acestea, în ziua de Rusalii, 8 iunie 2025, curba de producție s-a oprit brusc la aproximativ 1.000 MW și nu a mai urcat, în ciuda cerului senin și a iradierii maxime conform economica.net. Pentru consumatorii din rețea, această situație a părut bizară, în contextul în care parcurile au potențial pentru valori duble.
Fenomen similar a fost înregistrat și pe 1 mai 2025, când prețul orar al PZU s-a prăbușit sub zero timp de șapte ore consecutiv, atingând un minim de -500 lei/MWh. În aceste intervale, producția solară și-a oprit creșterea pentru a evita vânzarea la preț negativ conform economica.net.
Eveniment | Data | Valoare | Sursă |
---|---|---|---|
Capacitate instalată totală parcuri fotovoltaice | Iunie 2025 | > 2.400 MW | economica.net |
Producție record instantanee | 5 iunie 2025, ora 13:20 | 1.870 MW | economica.net |
Plafonare producție în zi de Rusalii | 8 iunie 2025, ora 10:00 | ~1.000 MW | economica.net |
Preț minim negativ PZU | 8 iunie 2025, ora 15:00 | -163 lei/MWh | economica.net |
Ore cu preț zero/negative la PZU | 2024 | > 4.800 ore | economica.net |
Prețuri negative și decizia de limitare
Piața pentru ziua următoare (PZU) reflectă echilibrul cerere-ofertă pe intervale orare. Când surplusul de energie regenerabilă depășește consumul, prețul scade sub zero. Producătorii ajung să plătească pentru ca energia lor să fie preluată.
Pentru a evita pierderile, operatorii din sectorul fotovoltaic opresc voluntar producția în orele cu preț negativ. Astfel, parcul solar nu mai injectează energie în rețea. Decizia se ia atunci când media spot indică valori sub 0 lei/MWh.
Fenomenul, denumit „canibalizarea producției”, apare mai ales în weekenduri și sărbători legale. Acolo, consumul gospodăriilor este mai mic, iar cererea industrială scade. În consecință, PZU intră rapid în teritoriul negativ.
Periodic, România importă energie din rețele externe prin mecanismul de cuplare. Când producătorii autohtoni limitează output-ul, importurile cresc automat. Astfel, lanțul de aprovizionare globală echilibrează piața.
Consecințe economice pentru investitori
Rentabilitatea proiectelor fotovoltaice scade semnificativ din cauza orelor cu producție oprită. Investitorii care estimau un preț mediu stabil și constant se confruntă cu pierderi neprevăzute. Costurile fixe ale întreținerii rămân însă aceleași.
La nivel anual, energia neinjectată în rețea se ridică la zeci, chiar sute de GWh. Aceasta înseamnă venituri potențiale pierdute de milioane de lei. Întreprinderile trebuie să regândească planurile financiare pe termen lung conform economica.net.

Pentru băncile care finanțează fermele solare, profitabilitatea proiectelor devine un factor de risc. Ratele de dobândă și condițiile de creditare pot suferi ajustări. Astfel, accesul la capital se complică.
Consiliul Patronatului pentru Energie Regenerabilă (PATRES) a propus strategii de hedging și combinații cu alte surse. Acestea pot atenua volatilitatea prețurilor pe PZU. Implementarea lor necesită tehnologii de stocare și legislație adaptată.
Provocări de stocare și infrastructură
Fără soluții de stocare eficiente, surplusul solar se irosește. Bateriile la scară de utilitate încă au costuri ridicate pentru volumul necesar. În plus, durata de viață a acestora impune strategii de rotație și înlocuire.
Hidrogenul verde apare ca alternativă de stocare pe termen lung. Producția de H₂ din exces solar poate susține industrii cu consum intens. Totuși, infrastructura de transport și reglementările lipsesc în prezent.
Stațiile de pompare (PSH) pot prelua energia excedentară. Apele curgătoare din zonele montane devin un potențial rezervor. Realizarea lor presupune studii de impact și investiții masive.
Soluții potențiale pentru stocare:
- Sisteme avansate de baterii cu litiu-ion
- Producție și stocare de hidrogen verde
- Proiecte PSH integrate în regiuni montane
- Microrețele cu balans dinamic și automatizare
Perspective și recomandări
Autoritățile pot introduce mecanisme de flexibilitate pe PZU. Contractele pe opțiuni (hedging) și contractele bilaterale ar putea asigura prețuri minime garantate. Astfel, riscurile legate de prețurile negative se reduc.
Investitorii pot diversifica portofoliul cu surse complementare: eolian, hidro-pompare sau biomasa. Integrarea hibridă maximizează utilizarea infrastructurii existente. În plus, dezvoltarea de parteneriate locale aduce expertiză tehnică suplimentară.
Cercetarea în tehnologii de stocare pe bază de materiale noi (baterii solide, supercondensatori) merită susținere. Pilotarea unor proiecte la scară redusă poate demonstra fezabilitatea economică. Apoi, replicarea la scară mare devine mai clară.

Cooperarea între ANRE, OPCOM și investitori trebuie consolidată. Transparența datelor și predictibilitatea regulilor stimulează noi fonduri. În acest context, energia solară rămâne pilon strategic pentru tranziția verde.
Întrebări frecvente
De ce apar prețuri negative pe piața pentru ziua următoare (PZU)?
Prețurile negative apar când producția regenerabilă depășește cererea din rețea. Surplusul de energie determină scăderea rapidă a prețului și poate ajunge sub zero, obligând producătorii să plătească pentru vânzare.
Ce înseamnă „canibalizarea producției” în sectorul solar?
Termenul descrie fenomenul prin care energia regenerabilă „își consumă” propriul potențial, generând surplus care duce la prețuri negative. Producătorii opresc atunci producția pentru a evita pierderile.
Câtă energie solară se pierde anual din cauza prețurilor negative?
Estimările indică pierderi de zeci, dacă nu sute, de GWh în fiecare an. Aceste cifre variază în funcție de numărul zilelor cu preț negativ, în special în weekenduri și sărbători.
Care sunt soluțiile de stocare recomandate pentru fermele fotovoltaice?
Cele mai verificate soluții includ baterii litiu-ion la scară utilitară, centrale de hidrogen verde și proiecte de pompare hidroelectrică (PSH). Fiecare opțiune are costuri și avantaje diferite.
Cum pot autoritățile sprijini rentabilitatea energiei solare?
Prin mecanisme de flexibilitate pe piața spot, scheme de garantare a prețului minim și facilități fiscale pentru stocare. De asemenea, colaborarea cu investitori și transparența datelor pot atrage fonduri noi.