O nouă realitate energetică: România are peste 220.000 de prosumatori
Energia produsă acasă nu mai este o raritate. România a depășit 220.000 de prosumatori, conform datelor recente publicate de ANRE. Mai precis, 219.248 de instalații sunt active, cu o putere totală de 2.634 MW.
Din acest total, aproape 194.000 de prosumatori sunt persoane fizice. Restul, peste 25.000, sunt entități juridice – firme, instituții sau organizații care au ales să își reducă dependența de rețeaua națională.
În doar câțiva ani, capacitatea de producție instalată pe acoperișuri a reușit să depășească parcurile fotovoltaice mari. Această inversare a ierarhiei energetice arată o schimbare profundă în modul în care este generată și distribuită energia electrică.
Cuprins
Distribuția pe județe: unde sunt cei mai mulți prosumatori?
Un număr atât de mare de prosumatori nu este uniform distribuit. Anumite județe au devenit centre regionale de autoconsum.
Topul după numărul de prosumatori:
- Ilfov: 14.521
- Timiș: 10.822
- Bihor: 9.052
Dacă ne uităm la puterea instalată, configurația se modifică ușor:
| Județ | Număr prosumatori | Putere instalată (MW) |
|---|---|---|
| Ilfov | 14.521 | 206 |
| Timiș | 10.822 | 133 |
| Cluj | ~8.000 (estimat) | 105 |
Aceste valori nu doar că reflectă interesul local pentru energia regenerabilă, dar indică și capacitatea financiară și tehnologică a gospodăriilor și firmelor din aceste județe.
Panourile de pe acoperișuri depășesc parcurile fotovoltaice
Pentru prima dată în România, sistemele montate de prosumatori pe clădiri au ajuns la o putere instalată totală mai mare decât cea a parcurilor fotovoltaice comerciale. Acestea din urmă însumează în prezent aproximativ 2.507 MW.
Această depășire nu este doar simbolică. Este o dovadă a democratizării accesului la energie. Producția descentralizată devine normă, nu excepție.
Citește și:
Telefoanele mobile ale viitorului: generatoare de energie solară datorită perovskitului
Hidroelectrica construiește panouri fotovoltaice plutitoare pe lac – „Proiect Pilot Nufărul”
România produce din ce în ce mai multă energie solară, dar o oprește voit
Avantajele panourilor individuale:
- Instalații scalabile: gospodării mici sau hale industriale pot produce energie fără costuri de rețea majore.
- Timp redus de autorizare și implementare.
- Posibilitatea de a consuma energia produsă direct, fără pierderi de transport.
Pe termen lung, această rețea vastă de prosumatori reduce presiunea asupra infrastructurii centrale și contribuie la stabilitatea rețelei.
Creșterea capacității instalate în doar câteva luni
În martie 2025, puterea instalată era de 2.566 MW. În prezent, a ajuns la 2.634 MW. Un salt de aproape 70 MW în doar câteva luni. Aceasta echivalează cu adăugarea a mii de noi instalații solare pe acoperișuri.
Creșterea rapidă are mai multe cauze:
- Subvențiile prin programele AFM (ex. Casa Verde Fotovoltaice).
- Scumpirea energiei convenționale.
- Dorința oamenilor de independență energetică.
- Accelerarea digitalizării și scăderea prețurilor la echipamentele fotovoltaice.
Acest ritm ridicat de instalare poate deveni norma în următorii ani, mai ales dacă birocrația va continua să se reducă.
Factori esențiali care au accelerat tranziția:
- Sprijinul guvernamental (finanțări nerambursabile).
- Liberalizarea pieței de energie.
- Conștientizarea publică privind schimbările climatice.
- Apariția firmelor specializate în instalare rapidă și autorizare.
Ce înseamnă acest fenomen pentru rețeaua energetică?
O rețea dominată de prosumatori nu mai funcționează în același mod ca o rețea tradițională. Fluxul de energie devine bidirecțional. Gospodăriile pot deveni furnizori, iar rețeaua trebuie să fie pregătită să gestioneze surplusuri și deficite în timp real.
Rețelele inteligente (smart grid) devin o prioritate. Este nevoie de:
- Contoare digitale cu transmisie în timp real.
- Algoritmi de echilibrare automată.
- Flexibilitate în distribuția energiei în funcție de nevoi locale.
În paralel, distribuitorii de energie trebuie să investească în întărirea infrastructurii. Transformatoarele vechi, liniile de joasă tensiune, centrele de comandă – toate au nevoie de adaptări tehnice pentru noul model de consum și producție.
România, în context european: cum stăm?
Față de alte țări din Uniunea Europeană, România se mișcă rapid, dar nu este în frunte. Țări ca Germania sau Olanda au deja milioane de prosumatori activi, însă creșterea României este una dintre cele mai accelerate.
Până în 2030, se estimează că România ar putea avea peste 600.000 de prosumatori, dacă programele de sprijin rămân funcționale și atractive.
Comparativ cu țările din regiune:
- România are un climat solar favorabil.
- Costurile de instalare sunt mai mici decât în vestul Europei.
- Consumul casnic mediu este moderat, ceea ce încurajează independența energetică.
Acești factori pot face din România un model regional pentru integrarea rapidă a micilor producători în rețea.
FAQ – Întrebări frecvente despre prosumatori în România
1. Ce este un prosumator?
Un prosumator este o persoană fizică sau juridică ce produce energie electrică pentru consum propriu și poate injecta surplusul în rețeaua națională.
2. Cum pot deveni prosumator?
Trebuie instalat un sistem fotovoltaic și parcurs procesul de autorizare ANRE. Există sprijin financiar prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice.
3. Este rentabil să devii prosumator în 2025?
Da. Prețul energiei din rețea este în creștere, iar recuperarea investiției se face mai rapid. Subvențiile acoperă până la 90% din costuri.
4. Ce se întâmplă cu energia în exces?
Energia produsă peste consumul propriu este livrată în rețea. Prosumatorul primește o compensare cantitativă sau financiară, în funcție de contract.
5. Există riscuri pentru rețea din cauza numărului mare de prosumatori?
Doar dacă rețeaua nu este adaptată. În prezent, se lucrează la modernizarea infrastructurii pentru a susține producția descentralizată.
Concluzie
România se află într-un moment-cheie al transformării energetice, iar explozia numărului de prosumatori nu este doar o tendință temporară, ci o schimbare de paradigmă. Cu peste 220.000 de instalații active și o putere instalată care depășește deja capacitatea marilor parcuri fotovoltaice, este clar că energia descentralizată devine noua normă.
Fiecare panou montat pe un acoperiș înseamnă un pas în direcția autonomiei energetice, dar și o presiune pe autorități și operatorii de rețea, care trebuie să adapteze rapid infrastructura existentă. Nu mai vorbim doar de generare, ci de echilibrare, stocare și integrare inteligentă.
Prosumatorii nu mai sunt consumatori pasivi, ci jucători activi într-un ecosistem energetic dinamic. Această reconfigurare a relației dintre cetățean și sistemul energetic național aduce beneficii economice, dar și o mai mare responsabilizare socială. Fiecare gospodărie care produce energie contribuie la un mix energetic mai curat, mai flexibil și mai puțin vulnerabil în fața crizelor globale.
Privind în perspectivă, România are potențialul de a deveni un model regional pentru integrarea prosumatorilor. Condițiile geografice favorabile, susținerea programelor guvernamentale și interesul în creștere al populației creează o oportunitate unică. Cu un cadru legislativ clar, cu proceduri simplificate și cu investiții în digitalizare, tranziția către o rețea inteligentă, susținută de sute de mii de mici producători, nu este doar posibilă, ci inevitabilă.
